вторник, 13 марта 2018 г.



MEDITAŢIE FĂRĂ CRITICĂ
La 21 octombrie 2011, cu peste 6 ani în urmă, pe site-ul oldchisinău.com (Мой город Кишинев (Форум о родном городе)) a fost publicat următorul articol:
1963-й год. Кишинев. Переполненный республиканский стадион. Идет матч Молдова (Кишинев) - Динамо (Москва). Москвичи приехали в чемпионском составе, половина была игроками сборной. Вначале первого тайма динамовцы открывают счет. Но кишиневцы навязали тотальный футбол, закрывают москвичей в своей штрафной площадке и систематически терзают их оборону. И к концу матча динамовцы сбивают в штрафной площадке Юру Короткова. Пенальти. Тогда штатным пенальтистом у нас был Юрий Дубровский. Удар у него был отменный, как вспоминали болельщики со стажем, пушечный. Юра и врезал... да как врезал. Мяч угодил в нижнюю штангу и влетел в ворота, но... видимо удар был и вправду пушечным, потому что ворота затрещали и рухнули, накрыв динамовского голкипера Ивакина. А затем чуть не рухнули трибуны от хохота. Гол судья засчитал, куда деваться и матч закончился вничью. Но после этого инцидента Госкомспорт СССР отдал приказ заменить на всех стадионах, где проходят матчи чемпионата СССР деревянные стойки на железные. Так что Дубровский своим ударом поставил точку на деревянных воротах. Больше таких случаев в советском футболе не было.
A fost publicat acest articol de o persoanăгражданин” – așa a semnat autorul.
De mai mulți ani urmăresc reacția amatorilor de istorie a fotbalului moldovenesc la acest articol destul de interesant. Despre acest caz de pe stadionul Republican se vorbește nu prima dată, dar dați să observăm cît de reale sînt cele relatate mai sus. Nimeni din cei ce au citit articolul nu a reacționat la cele scrise mai sus nici pînă astăzi și cred că la acest subiect nici la moment nu vom avea un răspuns concret și mai rămîne timp de cercetare și meditație.
Așa dar să încercăm să constatăm faptele descrise.
În acel an (1963) în formația chișinăueană nu a jucat nici un Yuri Dubrovskiy, în general nu se cunoaște dacă a existat vre-un fotbalist cu așa nume. Pentru ”Moldova” Chișinău în anul 1961 a jucat, un fotbalist de origine belorusă, care a mai activat la CSKA, Zenit Leningrad. Este vorba de Dmitri Dubrovskiy, care în 1961 jucînd la formația chișinăueană a înscris în poarta adversarilor 13 goluri – un record de sezon ce nu a fost bătut mai tîrziu de nici un fotbalist al echipei Moldova (Nistru) în prima divizie sovietică. În 1963 el juca la Zenit Leningrad (azi Sankt Petersburg) și nu avea cum să fie legitimat la Chișinău. Da, la Nistru Chișinău a jucat Yuri Dubrovnyi, fotbalist venit de la Karpaty Lvov în 1982 și care nu are nimic comun cu anul 1963, pe cînd el avea doar 9 ani. Mai jos aveți fișele personale ale acestor doi fotbaliști, după care puteți determina că niciunul din ei nu are tangențe cu anul 1963
DUBROVSKI Dmitri
Născut 27.08 1937, Recitsa, reg. Gomel, Belarus – decedat 10.04.1993, Recitsa.
A început a juca fotbal la Trudvye Rezervy Recitsa, Belarus
1950-53 – sel. Recitsa (juniori)
1953-56 – sel. juniori a reg. Gomel
1957 – Spartac Minsk 9-0
1957 – Spartac Minsk t-r 5-0*
1958 – Spartac Minsk 29-11
1959 – ŢSKA MO Moscova 9-2
1959 – ŢSKA MO Moscova t-r 7-4
1960 – ŢSKA MO Moscova 4-1
1960 – ŢSKA MO Moscova t-r 6-2
1961 – Moldova Chişinău 26-13
1962 – Zenit Leningrad 22-8
1963 – Zenit Leningrad 9-0
1964 – Karpaty Lvov 3-1
1964 – Verkhovina Uzhgorod 20-7
1965 – Verkhovina Uzhgorod 24-9
După terminarea carierei a revenit la Recitsa, unde a lucrat la diferite întreprinderi din oraş.
Debut la Moldova: 08.04.1961 Moldova – Belarus Minsk 1-0.
Primul gol la Moldova: 14.04.1961 Moldova – Zenit Leningrad 5-0 ( min.39).
DUBROVNIY Yuri
Născut 15.04.54 la Stryi, reg Lvov.
Maestru în sport (1976). Discipol al ŞF din Stryi.
1973 – SK Lutsk -1
1974 – SK Lutsk -4
1975 – Karpaty Lvov 21-0
1975 – Karpaty Lvov t-r -1
1976 (p) – Karpaty Lvov 15-0
1976 (t) – Karpaty Lvov 13-1
1977 – Karpaty Lvov 30-7
1978 – Karpaty Lvov 21-1
1979 – Karpaty Lvov 46-5
1980 – Karpaty Lvov 34-2
1981 – Karpaty Lvov 44-10
1982 – Nistru Chişinău 39-6
1983 – Nistru Chişinău 33-2
1984 – SKA Karpaty Lvov 41-3
1985 – SKA Karpaty Lvov 41-3
1986 – SKA Karpaty Lvov 18-0
1989-90 – Motor Eberswalde RDG -1
1990-91 – OSF Velten-90 RDG
1991-92 – Motor Eberswalde RDG 3-0
1992-93 – Galicina Dragobych 32-5
1993-94 – Galicina Dragobych 19-0
1993-94 – FK Lvov 12-1
1994-95 – FC Lvov
1994-95 – Galicina Dragobych 1-0
1997-98 – Skala Stryi 4-0
1997-98 – Gazovik Komarno
1998-99 – Gazovik Komarno
............................................................................
A antrenat la ŞS Lvov echipe de copii şi juniori
2000-02 – Gazovik-Skala Stryi – antrenor principal
2002-03 – Karpaty-II Lvov – antremor principal
2004-05 – Tehnocentr Rogatin – antrenor principal
2005-06 – Niva Ternopol – antrenor principal
2008 – FC Rava – antrenor principal
2009 – Spartac Polonia – antrenor principal
2011-12 – Karpaty Kolomya – antrenor principal

După cum scrie autorul Iurie Corotcov ”a scos” acel penalty. Bine dar Corotcov a jucat ultimul său meci pentru ”Moldova” Chișinău în anul 1960. Portarul Valentin Ivakin nu a jucat nici un meci la Dinamo Moscova. Din nou nu este nici o logică...

Să deschidem caseta tehnică a meciului din 1963 Moldova Chișinău – Dinamo Moscova
"Молдова" (Кишинёв) - "Динамо" (Москва) 1:3 (0:2).
20 апреля 1963. 16.30. Кишинёв. РС. Пасмурно. 19 градусов. 25000 зрителей.
Судьи: А. Малец, Ф. Куруц (оба - Ужгород) и М. Лакотош (Мукачево).
"Молдова": Шаповаленко, Афонин, Ларин, Зеленяев, Ковач, Колбасюк, Шиманович, Кобылянский, Цинклер (к), Миронов, Пынзарь (Молочков, 75).
"Динамо" М: Беляев (Яшин, 46), Кесарев, Рябов (к), Аничкин, Мудрик, Маслов, Короленков (Бобков, 63), Численко, Вшивцев, Николаев, Фадеев.
Голы: 0:1 Численко (6), 0:2 Фадеев (15), 0:3 Численко (80), 1:3 Ковач (85, с пенальти).
Nici unul din cei amintiți în articol nu este în componența formației din 1963. Și nici partida nu s-a terminat la egalitate după cum scrie autorul. Totuși despre ce meci este vorba în articol. Răscolind prin arhiva meciurilor cu Dinamo Moscova nu am găsit nimic ce ar putea da dovadă că acet lucru s-a întîmplat la un meci Moldova Chișinău – Dinamo Moscova. Am studiat mai atent anul 1961, anul cînd a jucat Dubrovskiy la Chișinău. Nu știu dacă răspunsul este acesta dar acest caz putea să se fi întîmplat la partida Moldova Chișinău – Spartac Molscova din anul 1961
Iată caseta tehnică a partidei:
"Молдова" (Кишинёв) - "Спартак" (Москва) 1:1 (0:0).
3 июля 1961. Кишинёв. РС. 30000 зрителей.
Судья: А. Малец (Ужгород).
"Молдова": Вл. Савицкий, Бурд, Ларин, Зеленяев, Шишаев, Колбасюк, Цинклер, Миронов, Горшков, Дубровский, Корольков (Колесов).
"Спартак" М: Ивакин, Купчик, Дикарев, Крутиков, Ю.Иванов, Нетто, Рейнгольд, Исаев, Малофеев, Фалин (Адамов, 75), Хусаинов.
Голы: 0:1 Исаев (63, с пенальти), 1:1 Дубровский (75). Нереализованный пенальти: Дубровский (75, вратарь).
Iată și un comentariu la acest meci. (Autorul nu este indicat, dar comentariul este de pe saitul clubului ”Dinamo” Moscova)
После того как "Спартак" открыл счет, кишиневцы навязали тотальный футбол, закрывают москвичей в своей штрафной площадке и систематически терзают их оборону. И к концу матча спартаковцы сбивают в штрафной площадке Юру Короткова. Пенальти. Тогда штатным пенальтистом у "Молдовы" был Юрий Дубровский. Удар у него был отменный, как вспоминали болельщики со стажем, пушечный. Юра и врезал... да как врезал. Мяч угодил в нижнюю штангу и влетел в ворота, но..видимо удар был и вправду пушечным, потому что ворота затрещали и рухнули, накрыв спартаковского голкипера Ивакина. А затем чуть не рухнули трибуны от хохота. Гол судья засчитал, куда деваться и матч закончился вничью. Но после этого инцидента Госкомспорт СССР отдал приказ заменить на всех стадионах, где проходят матчи чемпионата СССР деревяные стойки на железные. Так что Дубровский своим ударом поставил точку на деревяных воротах. Больше таких случаев в советском футболе не было.
Desigur ambele comentarii sînt aproape identice. Portar la Spartak Moscova a fost în 1961 Ivakin. Dar din nou apare Iurie Corotcov, care nu a jucat nici în 1961 la ”Moldova” Chișinău. Dmitri Dubrovskiy a marcat în acest meci din penalty în min.75, dar după cum este indicat în raportul meciului portarul a respins șutul...??? Posibil ca după ce portarul a respins șutul de la punctul cu var, Dubrovskiy să fi tras a doua oară la poartă. A nimerit el în bară sau nu – trebue de concretizat acest lucru. Posibil ziarele timpului să fi scris ceva despre acest caz curios, discutat în rîndurile fanilor și a istoricilor fotbalului de zeci de ani, și la care nici astăzi nu putem da un răspuns ferm. Sînt sigur că acest lucru s-a întîmplat, fiindcă nu se discuta și nu se scria despre el.
Dar cînd și la ce meci...???

AMINTIRI, AMINTIRI, AMINTIRI...
În ultimii 20 de ani în presa noastră și în cea electronică apar multe interviuri cu foștii fotbaliști care își amintesc de activitatea lor. Iar jurnaliștii încearcă să afle cît mai multe lucruri noi și interesante, peripeții, date și curiozități din viața lor fotbalistică. De ce nu și unii amatori ai fotbalululi iubesc să-și amintească de meciurile privite cu mulți ani în urmă și să descrie fapte curioase ce au avut loc pe stadionele noastre. Unele din ele ne ajută să dezlegăm unele ”taine”, ba chiar să concretizăm unele detalii, recorduri din fotbalul autohton. Însă memoria omului nu poate păstra totul, ca computatorul (uneori și compiuterul mai scapă cîte o greșală). Și iată o așa greșală poate duce pe mulți în eroare. Și aceste două comentarii sînt scrise fără a controla cele descrise.
Și în alte articole sînt erori de acestea. 
Anatolie Teslev în unul din interviurile sale își amintește că în 1964 în turneul ”Yunost”, care se desfășura anual în fosta URSS cu participarea selecționatelor republicilor unionale a jucat finala la Chișinău unde RSS Moldovenească a ocupat locul doi
De fapt în 1964 echipa Moldovei a jucat în turneul preliminar ”Yunosti” 4 meciuri și pe toate le-a pierdut, atît acasă cît și în deplasare (preliminariile se jucau tur-retur cu deplasări) ocupînd ultimul loc în serie și nici de cum nu putea să joace în turneul final care s-a desfășurat la Chișinău.
Iată și clasamentele turneului zonal și a celui final:


Clasamentul seriei
Loc     Echipa           J          V         E         Π         G         P
1          Federația Rusă         4          3          1          0          5- 2     7
2          Georgia          4          2          1          1          4- 0     5
3          Moldova        4          0          0          4          2- 9     0

Turneul Final. Chișinău, 10-28 octombrie 1964
Loc     Echipa           V         E         Π         G         P
1          Ucraina          4          0          0          16-3    8
2          Belarus          1          2          1          3-6      4
3          Moscova       1          1          2          4-3      3
4          Federația Rusă         1          1          2          5-8      3
5          Kazahstan     1          0          3          2-10    2

Împreună cu Teslev au mai jucat în acea formație Grigore Ianeț, Victor Stroganov, Evgheni Piunovschi, Alexandru Sulzin, Valentin Matvienco, Stepan Talmaci, Nisem Vasserman...
Nu, nu, eu, nu învinuesc pe nimeni! Aceste articole se bucură de cea mai mare popularitate în rîndurile cititorilor. Și eu le citesc cu mare plăcere. Pur și simplu cel care le publică trebuie să și mai verifice cele scrise. Îmi amintesc un caz din campionatul Moldovei la fotbal. La un meci de campionat a sosit formația Tiligul din Tiraspol. Era la începutul anilor 90 a secolului trecut. Fotbaliștii tiraspoleni nu aveau bani ca să cumpere ziarul nostru sportiv ”Sport Turism”. Vroiau să citească despre rezultatele etapei precedente. Le-am procurat cîteva numere. De odată unul din ei zice:
”Păi nu eu am marcat în acest meci” A marcat ...
Doar peste cîțiva ani am reparat această greșală, cu toate că la unii mai apare și azi varianta greșită din ziar. O mică neatenție a autorului poate duce în eroare fanii, staticienii. Și nu întotdeauna sînt vinovați reporterii. Uneori ne joacă festa și arbitrul, care nu înscrie în raport autorul golului, sau care înscrie greșit. Slavă domnului în ultimul decenii asemenea lucruri nu se mai întîmplă.
Uneori amatorii de fotbal au scris la ziarele noastre: Vă rugăm corectați autorii golurilor în meciul ...... Au înscris în această partidă ...... (Aceasta se referă la divizia ”B”). Bravo celor care încearcă să aducă claritate în statistica campionatelor noastre naționale.
De fapt în ultimii ani nu mai avem nici unde scri. Moldova rămîne unica din fostele republici unionale fără nici un ziar sportiv.
Dar au fost și vremuri bune, cînd în țară se editau într-un an 2 și chiar mai multe ziare cu tematică sportivă. Atunci alții, din alte țări ne invidiau pe noi.
Ca concluzie vreau să zic că FOTBALUL nu este doar un joc. Fotbalul este o politică de stat, fotbalul este chiar o carte de vizită a unei țări. De aceea în fotbal totul trebue să fie corect, chiar dacă puțin moldoveni trăesc din fotbal.
Valentin IACOVLEV

четверг, 15 февраля 2018 г.



1967. PRIMA EDIŢIE A JOCURULOR SPORTIVILOR DE LA SATE


Fotbalul sătesc a fost, este și posibil va rămîne una din verigile principale ale fotbalului autohton. Zeci de echipe sătești au participat pe parcursul anilor în campionatul republicii în diferite divizii valorice.

Să nu ne ducem cu 50 de ani în urmă. În campionatul trecut în Divizia Națională au participat 2 formații din satele Moldovei: Spicul Chișcăreni și Sfîntul Gheorghe Suruceni. În divizia secundă au jucat Victoria Bardar, Sparta Selemet, Codru Lozova, prima cîștigînd turneul diviziei ”A”. În divizia ”B” au jucat FC Sireți, FC Bogzești, FC Boldurești, Intersport Sănătăuca, Maiak Cioropcani, Fortuna Pleșeni, Maiak Chirsova, FC Congaz, CF Fîrlădeni, FC Slobozia Mare, FC Sokol Copceac, nemaivorbind de echipele din centrele raionale, localități care cu puțin se deosăbesc de un sat moldovenesc.
Chiar dacă ne întoarcem în primele campionate, începînd cu 1992 în Divizia Națională au jucat Moldova Borosenii Noi, Nistru Cioburciu, Universul Ciuciuleni, Ciuhur Ocnița. Și așa an de an fotbaliștii crescuți în satele noastre au ajuns să joace la echipele de maeștri în campionatul URSS sau în selecționatele Republicii Moldova de la independență încoace.
Desigur că numărul lor a scăzut în comparaţie cu perioada de pînă la 1992, dar necătînd la toate greutățile prin care trece sportul moldovenesc fotbalul sătesc trăiește.
În anul ce s-a scurs, 2017, sau împlinit 50 de ani (de ce nu un jubileu?) de la derularea unui turneu, care întrunea zeci de formații din toate raioanele republicii.
1967. Echipa Rapid Cărpineni la deschiderea Jocurilor sportivelor de la sate în orășelul Florești.
La 30 aprilie 1967 și-a luat startul prima ediție a turneului de fotbal din cadrul Jocurilor sportivilor de la sate. 31 de formații au format patru serii, dar trei din ele, reprezentantele raionelor Suvorov, Ciadîr Lunga și Anenii Noi nu au eșit la startul competiției. După 4 luni de luptă au fost desemnate cele opt formații care urmau să joace turneul final și să fie desemnat primul campion al republicii.
Iată clasamentul celor 4 serii preliminare
Seria I
Loc.
           Echipa
J
V
 E
 Î
Gol
Pct
1.
k-z  Maiak        Chirsova , Comrat
12
9
1
2
34-14
19.
2.
Rapid                Cărpineni, Kotovsk
12
7
3
2
37-17
17.
3.
k-z  Komunist  Fîrlădeni,  Căușeni
12
5
3
4
25-21
13.
4.
k-z  Pobeda    Cîmpeni, Vulcănești
12
4
3
5
10-17
11.
5.
k-z  Kirov  Gura Galbenă, Cimișlia
12
3
3
6
17-22
9.
6.
s-hoz  Roza Moldavii,  Leova
12
2
4
6
17-39
8.
7.
Sovhoz-tehnicum Cahul
12
3
1
8
23-33
7.
În seria I au jucat viitoarele finaliste a turneului. A fost o serie mai echilibrată, unde rezultatele au fost destul de strînse. Doar Maiak a reușit un 10-1 cu echipa din Leova și un 7-0 cu formația din Cîmpeni. În rest scoruri mari nu au fost înregistrate.

Seria II-a
Loc.
           Echipa
J
V
 E
 Î
Gol
Pct
1.
k-z  Biruința   Cojușna, Strășeni
12
 9
 1
 2
22-7
19.
2.
Ucihoz            Criuleni
12
 7
 2
 3
27-8
16.
3.
k-z  1 Mai        Tiraspol
12
 8
 0
 4
22-8
16.
4.
k-z  Druzhba   Chiperceni, Orhei
12
 7
 0
 5
26-17
14.
5.
Sovhoz –Tehnicum Camenca, Rîbnița
12
 5
 1
 6
28-22
11.
6.
Tehnicumul veterinar,Carmanovo, Dubăsari
12
 3
 2
 7
21-31
  8.
7.
k-z Pobeda Vadul lui Rașcov,  Rezina
12
 0
 0
 12
5-58
  0.
În seria a doua a dominat formația din Cojușna. Scorul seriei a fost înregistrat în partida Ucihoz – k-z Pobeda 14-1. Fotbaliștii din Vadul lui Rașcov au încasat în trei meciuri 10 și mai multe goluri, primind în propria poartă pe parcursul competiției 58 de mingi – cel mai slab rezultat din toate seriile.

Seria III-a
Loc.
           Echipa
J
V
E
Î
Gol
Pct
1.
ATB-28           Călărași
12
 9
 2
 1
38-25
20.
2.
k-z  Lenin        Lazo, Lazovsk
12
 9
 1
 2
40-20
19.
3.
k-z  Avangard  Glodeni
12
 7
 2
 3
32-18
16.
4.
k-z  Frunze   Telenești
12
 5
 2
 5
35-33
12.
5.
k-z  Maiak   Nisporeni
12
 4
 2
 6
16-21
10.
6.
S-hoz Codru  Cornești, Ungheni
12
 2
 2
 8
17-34
  6.
7.
k-z  Druzhba  Răuțel, Fălești
12
 0
 1
11
  9-36
  1.
În seria a treia două formații au mers pas cu pas: ATB-28 Călărași și echipa gospodăriei agricole Lenin din satul Lazo, raionul Lazovsk, ca pînă la urmă automobiliștii să acumuleze cu un punct mai mult ca formația din s. Lazo. În meciurile directe ambele pretendente au înscris cîte 6 goluri. Echipa colhoznică cu 40 de goluri marcate a împărțit locurile 2-3 cu formația fabricii de zahăr din Drochia după numărul de goluri inscrise în turneul preliminar.

Seria IV-a
Loc.
           Echipa
 J
 V
 E
 Î
Gol
Pct
1.
Rubin           Florești
12
11
 0
 1
43-11
22.
2.
Fabricaca de zahăr  Drochia
12
10
 1
 1
40-5
21.
3.
k-z Puti k Komunizmu,Glinoie, Edineț
12
  6
 2
 4
24-18
14.
4.
MSU               șcani
12
  5
 3
 4
27-18
13.
5.
Sovhoz-tehnicum Țaul, Dondușeni
12
 4
 1
 7
 9-26
  9.
6.
k-z Rassvet  Tețcani, Briceni
12
 1
 1
10
  4-33
  3.
7.
k-z Progress  Bădiceni, Soroca
12
 1
 0
11
  2-38
  2.
În seria a patra au cîștigat detașat fotbaliștii din Florești și Drochia, care în meciurile directe cu circa 1.000 spectatori în tribune au împărțit egal punctele: 2-1 pentru gazde la Florești și 4-2 pentru gazde la Drochia. Drochienii au înregistrat în două meciuri scoruri fluviu: 15-0 cu echipa din Bădiceni și 13-0 cu cea din Tețcani. Rubin a învins formația din Bădiceni cu 11-0, fiind cea mai rezultativă echipă din serie. Drochienii nu au jucat 4 meciuri, deoarece adversarii nu s-au prezentat la joc, și au rămas pe locul doi după numărul de goluri marcate, dar au primit cele mai puține goluri – 5. A fost cel mai bun rezultat din toate cele 4 serii. Rubin a înscris cele mai multe goluri – 43, fiind prima din toate cele patru serii la acest indice. Doar primele trei formații din seria a II-a au primit în propria poartă mai puțin de 10 goluri. În această serie ultimele două formații au marcat 4 și, respectiv, 2 goluri, fiind cel mai slab rezultat din toate cele 4 serii.

Turneul final s-a desfăşurat în orăşelul Floreşti în perioada 5-11 septembrie 1967.
Cele 8 finaliste au fost divizate în două serii. Meciurile turneului final au fost conduse de arbitri cunoscuți în fotbalul moldovenesc ca Vladimir Milanco, Anton Ababii, Igor Gorii, Oleg Ceaico, Vladimir Cuțenco, Ivan Iarmalic.

I serie:
1. Echipa gospodăriei agricole Maiak Chirsova, Comrat
2. Echipa UCIHOZ Chetrosu,Criuleni
3. Echipa Bazei Auto-28, Călărași.
4. Echipa fabricii de zahăr Drochia
II serie:
1. Echipa gospodăriei agricole ”Drumul Leninist” RAPID Cărpineni, Cotovsk
2. Echipa gospodăriei agricolae ”Biruinţa”, Cojuşna, Strășeni,
3. Echipa fabricii de sticlă ”RUBIN” Florești,
4. Echipa gospodăriei agricolae ” Lenin”, s. Lazo, raionul Lazovsk

Clasamentul seriei I
Loc
    Echipe
J
V
E
Î
Gol
Pct
1
MaiakChirsova
3
3
0
0
12-2
6
2
UcihozCriuleni
3
2
0
1
6-5
4
3
ATB-28 Călărași
3
1
0
2
5-5
2
4
F-ca zahăr Drochia
3
0
0
3
3-14
0
În prima serie cu un punctaj maxim pe primul loc s-a clasat una din cele mai titrate formații sătești la moment în republică, Maiak Chirsova, raionul Comrat.

Clasamentul seriei a II-a
Loc
    Echipe
J
V
E
Î
Gol
Pct
1
RapidCărpineni
3
1
2
0
5-2
4
2
BiruințaCojușna
3
1
2
0
4-3
4
3
RubinFlorești
3
0
3
0
6-6
3
4
Lenin      Lazo
3
0
1
2
5-9
1
Seria a doua a fost cîștigată de formația din Cărpineni doar datorită golaverajului mai bun.
Golgeterii seriei: A. Toma (Rapid) – 5 goluri, I. Nani (Lenin) – 3 goluri.

știgătoarele seriilor au disputat meciul pentru titlul de campion a primei ediții a Jocurilor sportivilor de la sate. Formațiile de pe locurile doi au jucat pentru clasarea pe locul trei, cele de pe locurile trei au disputat partida pentru locurile 5-6, iar cele de pe locurile patru au jucat meciul pentru locul șapte.
1966. Stadionul din Cărpineni.
La 10 septembrie a avut loc întîlnirea finală între echipele Rapid Cărpineni și echipa gospodăriei agricole Maiak din satul Chirsova.
RAPID Cărpineni – MAIAK Chirsova 5-3 (3-0).
Au marcat: I. Drumea, S. Nichitin, A. Toma – 3 g. – Casîm, Piron, Neicovcen.
10.09.1967, Florești, stadionul orășănesc, 1.500 spectatori.
RAPID: A. Burdin – S. Arnăut, I. Arnăut, A. Chiriac – I. Dumea, I. Croitor – V. Vtorov, S. Nichitin, Alexandru Toma, N. Mîrza, Z. Șterbeț.
MAIAK: Stepan Stoinov – Piotr Cînev, Gheorghe Racovcen, Fiodor Avramoglo – P. Radov, Nezalizov – Ivan Sucman, Nicolae Casîm, Iordan Piron, V. Neicovcen, Stepan Covaliov.
Arbitri: Vladimir Milanco (Chișinău) – Serghei Condratov (Drochia), V. Andriuță (Lazovsk).
Cu toate că în seria I preliminară unde au jucat ambele formații de două ori au învins fotbaliștii din Chirsova, în meciul decisiv fotbaliștii din Cărpineni au reușit victoria și au intrat în posesia trofeului.
Formația din Cărpineni a fost medaliată cu jetoane de campion, diplome de gradul I și cadouri de preț.
LOTUL FORMAŢIEI DIN CĂRPINENI: A. Burdin – A. Arnăut, S. Arnăut, I. Drumea, N. Mîrza, V. Vtorov, S. Nichitin, A. Chiriac, I. Croitor, D. Punga, I. Mandis, V. Alexeenco, A. Știrbeț, Z. Știrbeț, P. Gafenco, A. Toma (c). Antrenor: D. Cojocari
Cei mai buni jucători a turneului pe posturi au fost desemnați:
Portar – A. Fiodorov din Cojuşna.
Fundaș – V. Rusu din Chetrosu.
Mijlocas – I. Drume din Cărpineni.
Atacant – Alexandru Toma din Cărpineni.
Alexandru Toma cu 8 goluri la activ a devenit cel mai bun marcator din turneul final.
Echipa din Cărpineni anii 60 ai secolului trecut.
Istoria nu a păstrat datele complecte ale tuturor fotbaliștilor, antrenorilor participanți la acest turneu. Și nici în dosarele Arhivei Naționale nu sînt înscrieri complecte ale numelui și prenumelui jucătorilor formațiilor, așa că autorul vine cu rugămintea dacă cineva poate comunica ceva date noi despre jucători și turneu să scrie pe poșta electronică iacovlevvalentin@gmail.com.
Posibil că pentru unii aceste date nu prezintă un mare interes istoric sau statistic. Dar aceasta este istoria noastră și ea nu poate fi neglijată. Denumirile echipelor au fost înscrise în acest articol așa cum erau la moment (în 1967).
Ca cîștigătoare a competiției republicane formația Rapid a participat la campionatul URSS între colectivele de la sate. Turneul s-a desfășurat în toamna lui 1967 în Crimeea. Formația din Cărpineni s-a clasat pe locul patru din 17 echipe, un rezultat care a fost repetat și chiar bătut de formația kolhozului „Lenin” din Edineț, dar într-un alt turneu – „Spicul de Aur”.
Cel mai bun atacant al turneului republican a fost desemnat Alexandru Toma de la formația gospodăriei agricole „Drumul Leninist” din satul Cărpineni, raionul Cotovsc. Tot el a fost și golgeterul turneului final cu 8 goluri la activ. El a înscris cele 5 goluri din seria a II-a a turneului final, plusînd trei goluri (din cele 5) din meciul decisiv.
Alexandru Toma.
Despre acest Pedagog, Antrenor, Fotbalist și OM vreau să mă opresc mai jos. De mai mult timp mă pregătesc să scriu și despre cei care au făcut totul ca fotbalul sătesc și în general sportul de la sate să fie prezent la toate nivelurile în competițiile republicane. Dar timpul liber al unui pedagog este limitat. Ajungînd la odihna binemeritată după 43 de ani de activitate am decis să fac tot pentru ce nu mi-a ajuns timp în anii precedenți.
Alexandru Toma și-a făcut studiile la școala Nr. 11 din orașul Chișinău. Se ocupa cu fotbalul sub îndrumarea lui lui Iacob Gherșenzon, care a fost numit și antrenor al selecționatei de juniori a RSSM. În 1957, Domnul Iacob la și inclus în lotul selecționatei de elevi a RSSM pentru participarea la Spartachiada unională a elevilor ce avea să se desfășoare în capitala Georgiei, orașul Tbilisi. Reprezentant al Ministerului Educației era D-nul Cuharschi, cunoscut arbitru și antrenor la atletism, la moment director al școlii republicane de atletism. El a însoțit formația nostră la Spartachiadă.
Rezultatele nu au fost prea bune (locul 17 din 19 echipe cu o victorie și un meci egal la activ), dar a fost o bună practică pentru viitorul fotbalist, care după terminarea clasei a IX-a a fost înscris la FȘM (Futbolinaia Școla Molodioji). La Tbilisi ia avut ca parteneri pe Vasile Eremenco, V. Ermicioi, Alexandru Savranciuc (ultimul a lucrat mai mulți ani ca locțiitorul directorului fabricii de mobilă M. Frunze din Chișinău).
1959. Deschiderea oficială a competițiilor de la Novocerkask.
Peste doi ani cu formația FȘM pleacă la întîetatea URSS între juniori sub 18 ani. Competiția s-a desfășurat în orașul Novocerkask, regiunea Rostov pe Don, capiatala cazacilor de pe Don. Alexandru a fost numit căpitanul echipei. În primul meci din seria preliminară formația moldoveană a jucat 0-0 cu Trudovîe Rezervî din orașul ucrainean Lugansk. În etapa a doua cu circa 2.000 de spectatori în tribune echipa FȘM învinge juniorii de la Lokomotiv Moscova cu rezultatul de 1-0. Pentru a se califica în turneul final jucătorii noștri aveau nevoie du un egal cu Torpedo Taganrog. După ce la pauză jucătorii noștri cedau cu 1-2, în repriza secundă ei reușesc să marcheze golul egalizator și să se califice pentru turneul final.
Echipa FȘM din Chișinău (antrenor Efim Popandopolo) la turneul zonal al campionatului URSS juniori. Primul din dreapta – căpitanul formației Victor Litvinenco.
În turneul final echipa lui Toma a cedat celor din Taganrog, care au ajuns și ei în turneul final, dar au învins formațiile Trud Voronej și Traktor Stalingarad, respectiv, cu 3-0 și 3-1, clasîndu-se pe locul doi. În selecționata RSSM din 1959 Alexandru a jucat alături de Valeriu Volostnîh, Nicolae Voroncov, Anatolie Morarița, Mihail Serbin, Nicolae Crivov, Dumitru Mutu, Serghei Cojocaru, Victor Șmelenco, Ivan Andronachi, Alioșa Răilean, Grigore Gheorghina, Ivan Șalimov, Mihail Mironov.
La FȘM Alexandru l-a avut ca pedagog pe Efim Pavlovici Popandopolo pe care îl consideră ca un pedagog foarte iscusit și un bun părinte, „un om care nu pot să-l compar cu nimeni”. Și-a făcut studiile la Tehnicumul Republican de Educație Fizică și Sport, și după absolvire a fost repartizat ca profesor la școala internat din satul Cărpineni. Din 1962 pînă în 1964 își face serviciul militar. A jucat pentru echipa Clubului Sportiv al Armatei (SKA) din Riga, Aici a făcut cunoștință cu Alexandru Cormilțev cu care mai tîrziu a jucat și în Moldova la Dinamo Chișinău.
Echipa lui Alexandru Toma (la care era și căpitanul formației) devine campioană a Districtului militar, iar ziarele militare nu odată au scis despre această formație și căpitanul ei.
1964. Alexandru Toma (primul din stînga, căpitanul echipei) – campion al districtului militar Pribaltic.


După terminarea serviciului militar a fost invitat să joace în campionatul URSS la formația din Bender, dar pînă la urmă refuză, deoarece varianta propusă de antrenorii Igor Avakumov și Yuri Kolesnikov nu l-a aranjat. Se retrage din fotbalul mare și revine la Cărpineni, unde a format echipa Rapid cu care a mai participat la două ediții a turneului final a Jocurilor sportivilor de la sate. În 1968 Alexandru Toma a mai înscris 7 goluri în turneul final de la Tiraspol, unde Rapid a luat medaliile de bronz. În 1970 a marcat doar 2 mingi în porțile adverse, iar formația Rapid s-a clasat a patra, cedînd bronzul doar datorită golaverajului mai slab.
Tot în 1970 echipa Rapid a susținut și primul său meci internațional din istorie (pe atunci doar formațiile din campionatul URSS jucau meciuri cu echipe din alte țări). La 15 octombrie 1970 pe stadionul sătesc din Cărpineni susținuți de 3.000 de spectatri (la meci a venit întreg satul) a cedat cu scorul de 2-3 formației bulgare „Kaloianovo” din regiunea Plovdiv. Iată lotul rapidiștilor la acel meci:
RAPID: Gafenco – S. Arnăut, I. Arnăut, Punga – Babii, Nichita – Pavlov, Șterbeț, Covalciuc, Alexandru Toma, Dabija.
Cu părere de rău arbitrii nu au indicat autorii golurilor în raportul jocului. Alexandru Toma a jucat în centrul atacului rapidist.
Școala din Cărpineni a devenit pentru el a doua casă. Devine cel mai bun profesor de educație fizică din raion. I se conferă titlul de profesor-metodist. Timp de 33 de ani a condus secția profesorilor de Educație Fizică din raion. Este Eminent al Învățămîntului Public din Moldova, delegat la congresul V al învățătorilor, participant la EREN (Expoziția Realizărilor Economiei Naționale) din 1974. Peste 30 de copii, discipoli ai lui Alexandru Toma au absolvit facultatea de Educație Fizică și lucrează în școlile republicii. Alții nu au uitat de sport, dar au absolvit alte facultăți. Iată cîteva nume: Veaceslav Bobrov – maestru al sportului la canotaj, lucrează ca antrenor la Drochia, Ana Podoleanu – maestru al sportului la parașutism, a ajuns profesoară de limbi moderne, Teodor Bureac – lector la universitate, Gheorghe Iabanji – savant, Anatolie Căinăreanușef de direcție la Mimisterul Finanțelor etc. Pentru toți discipolii lui Alexandru Toma școala internat din Cărpineni rămîne o școală a sportului, a vieții.
Valentin IACOVLEV

P.S. Pozele sînt din arhiva personală a lui Alexandru TOMA.